 |
| Nume Persoană: |
Alecsandri, Vasile (1821-1890) |
| Limba: |
rum |
| Vezi Nume Persoană: |
Alecsandri, V. (1821-1890) |
| Vezi Nume Persoană: |
Alessandri, V. (1821-1890) |
| Vezi Nume Persoană: |
Alexandri, Basile (1821-1890) |
| Notă Informativă: |
Poet, prozator şi dramaturg |
| Notă Informativă: |
S-a născut pe 21 iulie 1821 (alte surse menţionează 1818 sau 1819) la Bacău şi a murit pe 22 august 1890 la moşia Mirceşti (jud. Iaşi) |
| Notă Informativă: |
A studiat acasă cu călugărul Gherman Vida şi la pensionul francez al lui Cuénim, apoi la Paris (1834-1839). Întors în ţară este director al teatrului din Iaşi împreună cu C. Negruzzi şi M. Kogălniceanu (1840-1842), colaborator la "Dacia literară" (1840) şi la "Propăşirea" (1844), redactor şi proprietar al "României literare" (1855) |
| Notă Informativă: |
A luat parte la mişcarea revoluţionară de la 1848 din Moldova, redactând unul din documentele ei programatice ("Protestaţie în numele Moldovei, A Omenirei şi a lui Dumnezeu"). Pleacă în exil pâna în 1849. Întors în ţară, participă la luptele pentru Unirea Principatelor. Devotat domnitorului Al. I. Cuza, este trimis de acesta în Franţa, Italia şi Anglia pentru a determina Marile Puteri să recunoască dubla sa alegere (1861). A fost deputat şi ministru în mai multe rânduri, ministru al României la Paris (1885-1890). A fost membru fondator al Societăţii Literare Române (1866) |
| Notă Informativă: |
Debutează ca scriitor în 1840 cu nuvela "Buchetiera de la Florenţa", în "Dacia literară" şi cu piesa "Farmazonul de la Hârlau" (1841) |
| Notă biografică şi de activitate: |
Opera: În 1843 apare, în Albina Românească, Tatarul, prima poezie care va face parte din ciclul Doine şi lăcrămioare. Tot acum scrie poeziile Baba Cloanţa, Strunga, Doina, Hora, Crai nou. În 1848 scrie poezia Către români, intitulată mai târziu Deşteptarea României. În 1850, după o absenţă de aproape doi ani, Vasile Alecsandri se întoarce în ţară; publică în revista Bucovina poeziile populare Toma Alimoş, Blestemul, Şerb sărac, Mioara, Mihu Copilul. Începe să lucreze la ciclul Chiriţelor cu Chiriţa în Iaşi. Aceasta va fi urmată de Chiriţa în provincie (1852), Chiriţa în voiagiu (1864) şi Chiriţa în balon (1874). |
| Sursa: |
Dicţionarul Scriitorilor Români. - Bucureşti : Editura Albatros, 2002. - Vol. 4, p. 32-39 |
| Data și ora ultimei accesări: |
(citat: 20170403) |
| Țara sursă: |
RO: UPIT |
|
