| LDR |
03603nx a2200373 |
| 001 |
139764 |
| 100 |
$a
arumy01010101ba0
|
| 101 |
$a
rum
|
| 120 |
$a
bb
|
| 152 |
$a
unimarc
|
| 200 |
0
$a
Udrescu
$b
Dumitru
$8
rumrum
$c
învățător, istoric argeșean
$f
1892-1981
|
| 300 |
0
$a
Dascăl devotat, cercetător în domeniile folcloristice, lingvistice și istorice.
|
| 340 |
$a
S-a născut la 24 februarie 1892 în comuna Săpata, satul Săpata de Jos, județul Argeș.
|
| 340 |
$a
A urmat școala primară în satul natal și la Școala nr. 1 din Pitești, până în anul 1906.
|
| 340 |
$a
Face Școala normală a ”Societății pentru învățătura poporului român” din București (1906-1912).
|
| 340 |
$a
Este numit învățător provizoriu în comuna Lăunele de Sus, unde activează până în anul 1916 când este mobilizat și participă la luptele de pe front cu gradul de ofițer.
|
| 340 |
$a
După închiderea cumplitei conflagrații mondiale prin pacea din 1918 care consfințea granițele României mari, învățătorul Dumitru Udrescu se reîntoarce la catedră pentru a propăvădui ideile umanitare de pace și înfrățire între popoare, de prosperare și progres ale unei Românii, reîntregită prin jertfa a peste 800.000 de oameni.
|
| 340 |
$a
A activat ca învățător la Școala Normală din Pitești, Școala primară din comuna Cepari; Școala de băieți nr, 3 din Pitești, Școala de băieți din Curtea de Argeș
|
| 340 |
$a
În anul 1952, după o activitate didactică de 40 de ani se pensionează.
|
| 340 |
$a
Pentru meritele sale, Ministerul Învățământului și Culturii i-a acordat mai multe decorații printre care: Răspala muncii pentru învățământ și construcții școlare, Gradația de merit
|
| 340 |
$a
S-a afirmat și ca autor de manuale școlare.
|
| 340 |
$a
A adunat cu pasiune și mult sârg o mulțime de date referitoare la ”Pitești - file de sitorie”, folositoare la o eventuală monografie a orașului Pitești pe care o avea în proiect.
|
| 340 |
$a
A fost ales membru de onoare al Asociației folcloriștilor argeșeni ”C. Rădulescu-Codin”.
|
| 340 |
$a
S-a stins din viață la 23 octombrie 1981, la 90 de ani.
|
| 340 |
$a
Este preocupat de literatură și inițiază în colaborare câteva periodice. Împreună cu C. Rădulescu-Codin a redactat revistele: Prietenul nostru (Câmpulung, 1923-1926), Solidaritatea (1928-1930) și revista Miorița (1929).
|
| 340 |
$a
Volume de versuri: Ghiocei și viorele; În umbra steagului.
|
| 340 |
$a
Monografie: Contribuțiuni la istoricul școalelor din Curea de Argeș
|
| 340 |
$a
Lingvistică: Glosar regional din Argeș (1967)
|
| 340 |
$a
Folclor: Balade eroice (1965); De pe Argeș; Societatea de științe istorice și filozofice din RSR (în: Folclor poetic, vol. I, București, 1967, p. 243-282); De pe plaiuri argeșene (Pitești, 1974); Culegerea: De pe Argeș; Glosar regional;
|
| 340 |
$a
Articole în ziarul Secera și ciocanul și revistele: Argeș, Univers, Tribuna Școlară, Învățătorul, Revista noastră și Glasul Argeșului, Prietenul nostru.
|
| 340 |
$a
Articole despre Pitești apărute în presa locală: Pitești, primele atestări; Pitești, oraș domnesc și cetate de scaun; Evoluția topografică și edilitară a orașului Pitești; Din mărturiile călătorilor străini despre orașul Pitești; Realizări urbanistice ale orașului Pitești;
|
| 400 |
0
$8
rumrum
|
| 400 |
0
$8
rumrum
|
| 801 |
0
$a
RO
$b
UPIT
|
| 810 |
$b
Figuri de dascăli argeșeni / Ion M. Dinu - Pitești: Complexul muzeal Golești, 1991, p. 175
|
